joi, 19 februarie 2015

Tratarea apei în piscinele publice

        

 TRATAREA APELOR DIN PISCINELE PUBLICE

      Tratarea apelor din piscinele cu umplere continuă

      Tehnologia de tratare a apei în cazul acestor tipuri de piscine se va stabili de la caz la caz, având în vedere caracteristicile fizico-chimice specifice. Deoarece în marea majoritate a cazurilor aceste piscine funcţionează cu ape minerale şi/sau termale, tratarea lor trebuie astfel realizată încât să nu fie diminuate calităţile ei terapeutice. În cazul acestor tipuri de apă, tratamentele ce trebuie executate de obicei sunt:
-          Pentru apele cu conţinut ridicat de gaz metan, eliminarea pericolului de explozie;
-          Pentru ape termale, răcirea apei la valoarea normală de exploatare;
-          Pentru ape minerale din izvoare cu temperaturi scăzute, încălzirea apei la valoarea normală de exploatare;
-          Adăugarea substanţelor dezinfectante, acolo unde hidraulica piscinelor o permite.
    Alegerea substanţelor dezinfectante se va face întotdeauna astfel încât să nu se producă reacţii chimice dăunătoare sănătăţii între substanţele chimice utilizate pentru dezinfecţie şi cele aflate în apă. De exemplu apele cu conţinut ridicat de ioni de amoniu nu se vor trata cu clor, deoarece pot apare clor-amine, dăunătoare sănătăţii.
-Tratamente tehnologice impuse de probleme estetice sau de funcţionare a instalaţiilor hidraulice (ex: prevenirea coroziunii prin reglarea nivelului de pH, prevenirea depunerilor prin eliminarea fierului şi a manganului etc.)




       Tratarea apei din piscinele cu sistem de recirculare-filtrare

    Rolul primordial al sistemului de recirculare-filtrare este asigurarea funcţionării piscinelor în condiţii igienico-sanitare corespunzătoare şi economice.
     Pe lângă modul de funcţionare economic şi asigurarea unei calităţi corespunzătoare a apei, un aspect deloc de neglijat este caracterul ecologic al acestor sisteme. Acest caracter este conferit de faptul că apa din piscină este recirculată şi filtrată, reducându-se mult necesităţile de apă curată din surse externe şi implicit şi cantităţile de apă uzată evacuate sunt mult mai reduse, decât în cazurile oricărui alt tip de piscine.
     Funcţionarea sistemelor de recirculare-filtrare este complexă, însă, în mod practic, se pot aminti două componente prinipale. Pe de o parte tratarea şi curăţirea (filtrarea) apei uzate, ce părăseşte piscina, pe de altă parte, reintroducerea apei tratate şi filtrate asigurând condiţii hidraulice perfecte pentru circulaţia apei. Deci prin tehnologia recirculării  înţelegem tratarea chimică a apei, asigurarea condiţiilor hidraulice cât mai perfecte, precum şi ansamblul de mecanisme, instalaţii electrice şi de automatizare, care participă la realizarea acestora.                  Tehnologia recirculării trebuie să asigure o funcţionare adecvată a piscinei, chiar şi în cazul unei încărcări maxime, indiferent de condiţiile meteorologice ( pentru piscine în aer liber).
     Prin urmare, rolul sistemelor de recirculare-filtrare este eliminarea impurităţilor ajunse în apa din piscină prin intermediul utilizatorilor, precum şi, în cazul bazinelor descoperite, a celor provenite din natură ( praf, frunze etc.).